Questfield International College, pus în fața a două cazuri similare în ani diferiți

În contextul actual, educația reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor, iar instituțiile de învățământ au responsabilitatea de a asigura un mediu sigur și propice învățării. Fenomenul de bullying, în special cel de natură psihologică, impune o atenție sporită și o reacție organizată din partea școlilor, pentru a preveni efectele negative asupra elevilor și pentru a proteja integritatea acestora.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație realizată pe baza unor reclamații formulate de către părinții unor elevi de clasa a III-a de la Questfield Pipera evidențiază o serie de probleme privind climatul educațional din această unitate de învățământ. Conform documentelor și corespondenței puse la dispoziția redacției, părinții acuză învățătoarea Gabriela Irimia de aplicarea unor pedepse arbitrare, lipsă de supraveghere și un comportament ce conduce la marginalizarea unor elevi, generând un mediu perceput ca toxic și nesigur.

Contextul educațional și discrepanțele semnalate

Școlile private din România, inclusiv Questfield International College, se prezintă ca alternative care oferă condiții superioare celor din sistemul public, cu clase restrânse și atenție individualizată. Totuși, relatările părinților indică o realitate diferită în clasa a III-a condusă de Gabriela Irimia, unde, potrivit acestora, lipsa supravegherii și a unui proces educațional coerent afectează calitatea învățării și bunăstarea copiilor.

Reclamațiile inițiale: semne de alarmă și efectele asupra elevilor

Conform informațiilor furnizate de familii, primele semnale au fost reprezentate de modificări comportamentale ale copiilor, care au început să manifeste teamă, confuzie și demotivare. De asemenea, părinții susțin că în timpul orelor învățătoarea nu asigura supravegherea constantă a clasei, fapt ce ar fi condus la delegarea unor elevi pentru a monitoriza și raporta activitatea colegilor, măsură care, potrivit acestora, a generat stigmatizare și marginalizare în rândul copiilor.

Blocajele în comunicarea dintre părinți și instituție

În încercarea de a aduce în atenția conducerii situațiile semnalate, părinții au întâmpinat o reacție defensivă și tensionată din partea învățătoarei și a reprezentanților școlii. Documentele revizuite arată că dialogul constructiv a fost înlocuit cu confruntări verbale și justificări, iar solicitările de evaluare și intervenție au rămas fără răspunsuri clare sau măsuri concrete.

Aspectele privind nivelul educațional și managementul clasei

Pe lângă impactul psihologic, părinții au semnalat și rezultate educaționale sub așteptări, cu performanțe slabe la testele naționale din anul precedent. Aceștia asociază această situație cu lipsa unei supravegheri adecvate și a unui cadru didactic eficient. De asemenea, relatările indică un climat haotic în clasă, în care conflictele și comportamentele nepotrivite nu sunt gestionate corespunzător.

Practici contestate: pedepse arbitrare și presiune psihologică

Părinții reclamă aplicarea unor sancțiuni precum izolarea sau privarea de pauze, fără justificări pedagogice clare, ceea ce, în percepția acestora, constituie forme de abuz psihologic. Mai mult, este semnalată utilizarea unor tehnici de comunicare manipulative, care ar conduce la negarea percepțiilor proprii ale copiilor, afectând încrederea acestora în sine și în mediul școlar.

Efectele asupra sănătății emoționale a elevilor

Conform relatărilor părinților și a opiniilor unor specialiști consultați, mediul descris poate genera stări de anxietate, frică și demotivare în rândul copiilor, cu potențial impact pe termen lung asupra integrării sociale și a atitudinii față de procesul educațional.

Precedente și responsabilitatea instituțională

Părinții menționează că situația nu este un caz izolat în cadrul Școala Questfield Pipera, indicând existența unor cazuri similare care au condus la retragerea unor elevi din cauza percepției unui mediu nesănătos. De asemenea, aceștia subliniază necesitatea unei implicări active a conducerii instituției în monitorizarea și asigurarea unui climat educațional corespunzător.

Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
Supravegherea efectivă a orelor;
Programe obligatorii de formare în psihologia copilului;
Proceduri transparente și clare pentru sesizări;
Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.

Răspunsurile conducerii școlii și lipsa acestora

Redacția a solicitat în mod repetat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College referitor la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, nu a fost transmis niciun răspuns public care să clarifice măsurile luate sau să ofere o poziție managerială în legătură cu situația descrisă. De asemenea, nu există informații privind existența unor evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului emoțional din clasa vizată.

Mai multe întrebări esențiale rămân fără răspuns oficial, inclusiv cele legate de numărul sesizărilor primite, acțiunile disciplinare întreprinse, mecanismele de prevenire a stigmatizării, precum și modul în care sunt gestionate relațiile cu părinții nemulțumiți. Aceste aspecte ridică semne de întrebare privind responsabilitatea instituțională și transparența proceselor interne.

Pentru o imagine completă a cazului și a documentelor consultate, se poate accesa articolul original de investigație aici.

Concluzii și perspective

Investigația de față evidențiază un caz complex, în care acuzațiile documentate de abuz psihologic și lipsa supravegherii într-o clasă a III-a la Questfield International College necesită o atenție sporită din partea autorităților și a conducerii școlii. În absența unor reacții oficiale și a unor măsuri concrete, situația se menține într-un stadiu problematic, cu potențial impact negativ asupra dezvoltării copiilor implicați.

Este esențial ca instituțiile educaționale să răspundă prompt și transparent la astfel de semnale, asigurând un climat în care fiecare elev să beneficieze de protecție și susținere adecvată, iar familia să fie parte activă într-un dialog constructiv. În caz contrar, riscul perpetuării unui mediu educațional toxic rămâne ridicat.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro